Loghează-te sau Înregistrează-te
sau
Ţi-ai uitat parola? Click aici
Recuperează-ţi parola
Felicitari!
Te-ai inregistrat cu succes!
Un email a fost trimis catre adresa dvs.

Naștere naturalã sau cezarianã?

Aceasta este întrebarea cu care se confruntă cuplul în apropierea naşterii. Pe lângă impactul emoţional pe care naşterea şi întâlnirea cu copilul îl au asupra viitorilor părinţi, există şi întrebări, perfect îndreptăţite de altfel, legate de modalitatea de naştere: „Copilul va fi sănătos, se va întâmpla ceva în timpul naşterii care să-l pună în pericol? Mă va durea? Cât de intens? Pentru cât timp? Voi fi în stare să suport un travaliu? Dar copilul? Cum şi în cât timp îmi revin după naştere? Voi putea să îngrijesc copilul odată ajunşi acasă? Cum este mai bine să nasc: natural sau prin operaţie cezariană?”

Comentează acest subiect pe Forumul InfoMaterna sau Întreabă specialistul nostru şi vei primi un răspuns în 24 de ore.

 

Având în vedere că sarcina nu este o boală, ci doar o condiţie specială a femeii sănătoase, naşterea este un act perfect normal, fiziologic. Totuşi anumite condiţii preexistente sarcinii sau complicaţii ale sarcinii fac din naştere momentul cel mai riscant al acesteia.

Naşterea poate avea loc pe două căi: vaginală (naturală) sau prin operaţie cezariană.

Naşterea vaginală se poate împărţi la rândul ei în naştere naturală, nemedicalizată sau „cu blândeţe” şi naştere asistată medical, medicalizată, influenţată medicamentos şi/sau instrumental.

Naşterea naturală, „cu blândeţe”, implică în primul rând o evaluare corectă şi completă a gravidei şi a sarcinii, trebuind să existe condiţii aproape ideale pentru o naştere naturală, în care să nu se intervină deloc, sau în foarte mică măsură. Pentru aceasta, gravida va fi urmărită în perioada prenatală atent şi, împreună cu medicul obstetrician, va stabili un plan de naştere, plan ce va stipula dorinţele gravidei referitoare la: locul naşterii (în salon, sala de naştere, în apă, pe masa ginecologică, în pat), gestionarea travaliului (metode medicamentoase sau alternative), gestionarea durerii în timpul naşterii (anestezie de diverse tipuri sau metode alternative), manevre la naştere, precum şi îngrijirea nou-născutului.

Naşterea vaginală asistată medical presupune intervenţii în mecanismul naşterii în aşa fel încât travaliul şi naşterea propriu-zisă să se desfăşoare rapid şi în condiţii cât mai bune. Se pot administra medicamente care să declanşeze naşterea, să influenţeze contracţiile uterine şi dilataţia colului, se practică la nevoie o monitorizare mai prelungită a stării fătului, analgezia este asigurată medicamentos, iar în momentul expulziei se poate recurge la epiziotomie sau perineotomie (tăierea perineului) pentru a preveni rupturile de perineu, urmate de sutura plăgii rezultate. De asemenea se poate practica controlul manual sau instrumental (chiuretaj) al cavităţii uterine în cazul retenţiei de resturi placentare. De obicei, naşterea are loc în sala de naşteri, pe masa ginecologică. Folosirea vidextractorului sau a forcepsului au mai mult interes istoric, fiind folosite extrem de rar şi doar în anumite spitale care nu dispun de sală de operaţii.

Este de menţionat faptul că naşterea „cu blândeţe” nu presupune renunţarea la avantajele medicinei moderne, ci doar că aceste intervenţii nu vor fi efectuate dacă gravida nu doreşte acest lucru şi dacă starea ei sau a fătului nu impun o asemenea intervenţie.

Avantajele naşterii vaginale:

  • este calea de naştere normală, fiziologică;
  • are o perioadă de recuperare după naştere mai scurtă;
  • nu se soldează cu o cicatrice pe uter, permiţând naşteri multiple cu riscuri mult mai mici decât operaţia cezariană;
  • are riscuri chirurgicale minime;
  • predispune la tromboze într-o proporţie mult mai mică decât operaţia cezariană;
  • creează o legătură mai puternică între mamă şi copil;
  • copiii rezultaţi din naşterile normale se adaptează mai bine la viaţa extrauterină;
  • se poate încerca după naşterea prin operaţie cezariană, cu condiţia ca situaţia care a impus prima operaţie să fi fost înlăturată.


Dezavantajele naşterii pe cale vaginală:

  • este dureroasă, mai ales în condiţiile refuzului analgeziei sau ale pregătirii psiho-afective deficitare a gravidei;
  • se poate solda cu o ruptură de perineu, care, deşi suturată la naştere, poate duce la incontinenţă urinară sau diverse grade de prolaps genital în perimenopauză;
  • poate crea o situaţie de disconfort gravidei (pudoare, jenă, oboseală excesivă).

Orice situaţie care pune în pericol sănătatea sau viaţa mamei sau a fătului în timpul naşterii impune operaţia cezariană. Aceste situaţii pot fi condiţii preexistente sau asociate sarcinii, sau complicaţii ale unei naşteri debutate normal, pe cale vaginală.

Operaţia cezariană reprezintă o modalitate chirurgicală de extracţie a fătului din uter, rezervată doar cazurilor în care naşterea vaginală nu este posibilă sau este extrem de riscantă.

În funcţie de modul în care aceasta este practicată, se disting operaţia cezariană de urgenţă şi operaţia cezariană electivă (programată). Termenul de electivă se referă la faptul că se decide dinainte data operaţiei, nicidecum că se efectuează doar la dorinţa gravidei. Există indicaţii şi reglementări medicale stricte privind condiţiile care impun efectuarea operaţiei cezariene.

Există diverse tehnici şi proceduri, la fel ca şi diverse modalităţi de anestezie. În prezent, se preferă cele cu anestezie rahidiană sau rahiperidurală şi incizie segmento-transversală a uterului, precum şi incizie transversală cât mai joasă la nivelul tegumentului. Acestea permit mamei să-şi vadă copilul din momentul naşterii, chiar să-l ţină la piept, iar cicatricea la piele va fi sub linia lenjeriei din raţiuni estetice.

Avantajele operaţiei cezariene:

  • permite naşterea unui copil sănătos atunci când naşterea pe cale vaginală nu este posibilă, cu alte cuvinte salvează sănătatea sau viaţa atât a mamei, cât şi a copilului.


Dezavantajele operaţiei cezariene:

  • timp de recuperare mai mare;
  • risc chirurgical mai mare;
  • risc de tromboză mai mare;
  • necesită echipă şi sală operatorie;
  • copiii se adaptează mai greu la viaţa extrauterină (o altă explicaţie ar fi faptul că aceşti copii deja suferă în momentul efectuării operaţiei, şi de fapt operaţia este binevenită);
  • se soldează cu o cicatrice pe uter, putând influenţa negativ viitoarele sarcini;
  • se soldează cu o cicatrice pe tegument, uneori inestetică.

Deşi aparent opuse, atât naşterea „cu blândeţe”, cât şi naşterea asistată medical sau operaţia cezariană au ca scop venirea pe lume a unui nou membru al familiei în aşa fel încât atât mama, cât şi copilul să fie în siguranţă, creându-se premisele unei familii şi vieţi sănătoase.

Decizia privind tipul de naştere ales trebuie luată în primul rând de gravidă şi familie, dar totdeauna ţinând cont de sfatul obstetricianului.
 

* Conţinutul acestei platforme online este furnizat în totalitate de medici specialişti, oferind informaţie corectă, actualizată şi respectând rigorile impuse în domeniul medical. Informaţia furnizată pe acest site nu înlocuieşte controlul medical.



4.67
Nu existã discuţii pentru acest articol
Completeazã forumularul de mai jos
PARTENERI
Weleda Baby DermaLife Litera Mica Medlife Chicco PharmaLife Micolino Editura Litera