Loghează-te sau Înregistrează-te
sau
Ţi-ai uitat parola? Click aici
Recuperează-ţi parola
Felicitari!
Te-ai inregistrat cu succes!
Un email a fost trimis catre adresa dvs.

Din proprie experiență, vă pot spune că sarcina și nașterea unui copil sunt cele mai fericite momente din viața unui cuplu. De ele își leagă viitorii părinți cele mai intense sentimente și cele mai îndrăznețe speranțe.

Din păcate, nu toate sarcinile se finalizează prin minunea reprezentată de nașterea unui copil viu, care să fie și sănătos.
Fără îndoială, pierderea sarcinii este o tragedie ce lovește cuplul, o dramă cu atât mai mare cu cât sarcina este mai avansată.

Comentează acest subiect pe Forumul InfoMaterna sau Întreabă specialistul nostru şi vei primi un răspuns în 24 de ore.

În prezent, legătura afectivă dintre părinți și copil se dezvoltă mult mai devreme decât în trecut. Acest fapt se datorează noilor mijloace de investigare, mai ales ecografiei, care permite vizualizarea dezvoltării sarcinii de la un simplu sac gestațional la embrion și, respectiv, la făt. La 7 săptămâni de sarcină se observă bătăile cardiace embrionare, urmând să se distingă diverse trăsături și, uneori, “obiceiuri” fetale care permit părinților “să facă cunoștință”cu copilul din burtică. Ulterior apar mișcările fetale, care pot fi simțite de părinți fără ajutorul ecografiei și al obstetricianului, permițând interacțiunea directă și consfințind astfel legătura dintre părinți și copil. De aceea, cu cât sarcina este mai avansată, cu atât este mai profundă legătura.

În accepțiunea generală, pierderea sarcinii reprezintă finalizarea sarcinii cu un produs de concepție neviabil (mort sau care nu are șanse să trăiască).
În sens restrâns, pierderea sarcinii se referă doar la avort, adică la terminarea sarcinii cu mult înainte de termen, prin moartea fătului în uter sau expulzia unui embrion sau făt viu, dar care nu are șanse să trăiască din cauză că nu este adaptat la viața extrauterină.

Nașterea unui făt mort, prematur sau nu, este printre cele mai mari tragedii din viața unui părinte.
Lăsând la o parte latura afectivă a problemei, deși este poate cea mai importantă, pierderea sarcinii poate fi clasificată, în funcție de vârsta gestațională, în avort și în naștere cu făt mort.
Pentru o mai facilă înțelegere, acest articol va prezenta pierderea sarcinii în funcție de vârsta gestațională, în săptămâni și trimestre de sarcină.

Clasic, limita dintre avort și naștere era reprezentată de vârsta de 28 de săptămâni și masa de 1.000 de grame. Această vârstă gestațională reprezintă și trecerea din trimestrul al II-lea în trimestrul al III-lea al sarcinii.
Datorită progreselor în terapia neonatală și a prematurității, limita dintre avort și naștere tinde să scadă spre 26-24 săptămâni, iar masa, spre 500 de grame.

De menționat este faptul că, deși acești copii sunt menținuți în viață (cu eforturi, inclusiv financiare, fantastice), mulți vor prezenta sechele (deficite neurologice, psihice, motorii, senzoriale, metabolice) care vor scădea considerabil calitatea vieții lor, în particular, și a familiei din care fac parte, în general, având nevoie de îngrijiri speciale pentru tot restul vieții.

De asemenea, diferența dintre embrion și făt este dată de vârsta de 10, 12 sau 14 săptămâni, în funcție de autor. În România se consideră vârsta de 12 săptămâni cea care face diferența și, totodată, care semnifică încheierea primului trimestru de sarcină.

Avortul reprezintă întreruperea intempestivă a cursului sarcinii, înainte ca produsul de concepție să atingă un grad suficient de maturitate, care să îi permită existența autonomă după ruperea conexiunii cu organismul matern. Se consideră avort pierderea sarcinii în primele două trimestre de sarcină.
Statistic, 1/5-1/3 din sarcinile la specia umană se termină prin avort. Aceasta nu înseamnă că o următoare sarcină nu este posibilă și că nu va evolua normal, cu un final fericit. Din totalitatea avorturilor, 85% au loc în primul trimestru de sarcină, iar 15%, în al doilea.

Cauzele avortului sunt împărțite (didactic) în:

1) Cauze ovulare (care țin de ou/embrion/făt și de anexele sale: membrane, cordon ombilical, decidua/placenta) – 50-60%:
• anomalii genetice (cromozomiale);
• patologie a trofoblastului (viitoarea placentă);
• malformații embrionare sau fetale;
• moartea oului sau a embrionului/fătului intrauterin (fără o cauză decelabilă);
• anomalii ale placentei, cordonului ombilical sau ale membranelor amniotice.
2) Cauze materne – 15%:
• Malformații uterine sau afecțiuni ginecologice dobândite care alterează condițiile locale uterine;
• boli materne asociate sarcinii: hipertensiunea arterială preexistentă sau indusa de sarcină, cardiopatii, boli endocrine (hipo- sau hipertiroidism, diabet zaharat), boli renale, boli metabolice;
• insuficiență ovariană (de corp galben, progesteronică);
• boli infecțioase: cele virale pot da malformații la copil, cele bacteriene duc la moarte in utero sau pot “irita” uterul, declanșând contracțiile uterine;
• expunerea la toxice: tutun, alcool, droguri, noxe profesionale;
• traumatisme abdominale (inclusiv chirurgicale).
3) Cauze mixte – 25-30%:
• cauze imunologice: respingerea sarcinii de către sistemul imunitar matern;
• preeclampsia, eclampsia, dezlipirea prematură de placenta normal inserată, placenta praevia.

În raport cu vârsta gestațională la care se produce, avortul se poate clasifica în:

1) Avort menstrual: se produce la data presupusă a menstruației sau în jurul acestei date. Are ca factor principal anomaliile genetice;
2) Avort ovular: în primele 3-5 săptămâni;
3) Avort embrionar: în primele 12-14 săptămâni;
4) Avort tardiv (fetal): după 12-14 săptămâni și până la 28 de săptămâni (clasic).

Simptomatologia avortului se caracterizează prin sângerare vaginală în cantitate variabilă și dureri pelvine. Acestea cresc progresiv în intensitate, sângerările masive putând pune în pericol viața mamei.

Cauzele genetice și cele malformative nu pot fi combătute prin niciun fel de tratament, deci soarta sarcinii nu poate fi influențată medical. Cauzele infecțioase pot fi combătute, cu condiția ca afectarea severă a sarcinii să nu se fi produs deja, deci nu în totalitatea cazurilor.

Moartea fetală in utero, în trimestrul al III-lea de sarcină

Deși sintagma de “pierdere a sarcinii” se referă, în sens restrâns, clasic, doar la avort, consider că moartea fătului în uter, în trimestrul al III-lea de sarcină, reprezintă tot o sarcină pierdută, ba chiar o pierdere și mai tragică pentru părinți. În acest trimestru, finalizarea sarcinii se numește naștere, iar ei vor deveni părinții unui copil născut mort.

Fie că se petrece prematur (între 28 și 36 de săptămâni), fie că se întâmplă la termen (37-40 de săptămâni), intrapartum (în timpul nașterii) sau postmatur (după 40 de săptămâni), rezultatul sarcinii este același: cuplul rămâne fără copilul mult dorit.

Și Cauzele rămân, în principiu, aceleași, predominând patologia malformativă, cea legată de placentă și de cordonul ombilical (placenta praevia, dezlipirea prematură de placenta normal inserată, insuficiență placentară, nodul adevărat de cordon) și bolile materne asociate sau induse de sarcină (hipertensiunea arterială preexistentă sau indusa de sarcină, preeclampsia, eclampsia, bolile renale, diabetul zaharat) și, într-o mai mică măsură, patologia infecțioasă și toxicele.

Moartea și retenția (reținerea) fătului în uter, fără intervenție medicală, pot cauza alte complicații grave (tromboze, coagulare intravasculară diseminata, infecții, hemoragii cataclismice), culminând cu decesul matern.

Moartea nou-născutului, prematur sau nu, după naștere nu face obiectul acestui articol.

În concluzie, pierderea sarcinii nu poate fi întotdeauna evitată, uneori având cauze mai presus de resursele terapeutice, dar pentru situațiile în care se poate interveni, merită luptat până la capăt.

Consultul și investigațiile preconcepționale, sfatul genetic, monitorizarea sarcinii de către medicul specialist, adoptarea unui stil de viață corespunzător în sarcină scad rata de apariție sau evită producerea acestor tragedii.

* Conţinutul acestei platforme online este furnizat în totalitate de medici specialişti, oferind informaţie corectă, actualizată şi respectând rigorile impuse în domeniul medical. Informaţia furnizată pe acest site nu înlocuieşte controlul medical.



5.00
Nu existã discuţii pentru acest articol
Completeazã forumularul de mai jos

CONCURS

Castiga Ghidul de supravietuire in sarcina!

PUBLICITATE

100% continut scris de medici

Întreabă-ne

intreaba specialistul

TAG CLOUD

PARTENERI
Micolino Medlife Litera Mica Chicco Weleda Baby DermaLife Editura Litera PharmaLife