Imediat după momentul naşterii, greutatea corporală scade cu aproximativ 4–5 kg, reprezentând greutatea copilului şi a anexelor fetale (placenta, cordonul ombilical, membranele amniotice şi lichidul amniotic).
În următoarele săptămâni, are loc o nouă scădere în greutate, datorată dispariţiei edemelor gestaţionale (lichidele acumulate în ţesuturi, cel mai frecvent şi vizibil la nivelul membrelor inferioare).
Ulterior, pierderea în greutate se face lent, în funcţie de alimentaţia şi activitatea fizică individuală. Este foarte importantă alimentaţia echilibrată, cu includerea în dieta zilnica a tuturor principiilor nutritive, cu respectarea numărului corect de mese (pe durata alăptării fiind necesare trei mese principale şi două gustări). Esenţială este hidratarea, necesarul zilnic fiind de 3 litri în timpul alăptării, constând din apă plată, ceaiuri (în special de chimen şi anason), supe, sucuri proaspete de fructe şi legume. Trebuie evitate băuturile acidulate şi cele care conţin îndulcitori şi aditivi alimentari. Nu trebuie impuse diete restrictive severe în vederea scăderii accelerate a greutăţii corporale, pentru că organismul va reacţiona la „criză” prin „măsuri de criză”: se va accentua depresia post-partum, va scădea calitatea vieţii în ansamblu, se poate să scadă până la dispariţie secreţia lactată. Revenirea la greutatea ideală se va estima după un an de la naştere.
Un alt factor important este activitatea fizică după naştere. Aceasta trebuie reluată treptat, pentru început fiind suficiente eforturile cotidiene, domestice. La finalul lăuziei se pot începe mişcările care nu solicită intens abdomenul, precum jogging-ul, înotul, mersul pe bicicletă. La trei luni după naştere, în cazul naşterii prin operaţie cezariană, sunt permise exerciţiile pentru tonifierea musculaturii abdominale.
Scăderea în greutate după sarcină este un proces îndelungat şi trebuie făcut cu paşi mici, fără scontarea unor rezultate spectaculos de rapide, în vederea menţinerii unei stări de sănătate corespunzătoare.
