Loghează-te sau Înregistrează-te
sau
Ţi-ai uitat parola? Click aici
Recuperează-ţi parola
Felicitari!
Te-ai inregistrat cu succes!
Un email a fost trimis catre adresa dvs.

Toxiinfectiile alimentare la copii

 

Toxiinfecţiile alimentare sunt boli infecţioase acute ce apar frecvent în timpul sezonului cald, în urma ingerării de alimente sau de băuturi contaminate cu microorganisme patogene (virusuri, bacterii sau paraziţi) sau cu toxinele lor, având tablou clinic asemănător (cu dureri abdominale, greaţă, vărsături, diaree şi de multe ori febră).

 

Contaminarea alimentelor se poate produce:

  • pe parcursul procesului de preparare;
  • de la omul bolnav sau purtător cronic al unui microorganism patogen;
  • în timpul creşterii legumelor şi fructelor, în special prin folosirea îngrăşămintelor naturale sau a apei contaminate;
  • prin mediul înconjurător, cu microorganisme patogene care se pot găsi în praf, pământ, apă - - alimentele conservate pot adăposti o bacterie care nu are nevoie de oxigen pentru a se multiplica şi nu este distrusă prin fierbere. Aceasta provoacă botulismul, o toxiinfecţie alimentară rară, dar potenţial fatală;
  • sugarii pot face botulism mâncând miere, deoarece aparatul lor digestiv imatur, spre deosebire de cel adult, nu poate neutraliza bacteriile conţinute în mod natural în miere;
  • anumite ciuperci, fructe de pădure şi alte plante sunt în mod natural otrăvitoare pentru om şi nu trebuie mâncate, niciodată;
  • mucegaiuri toxice se pot forma pe fructele, legumele, cerealele impropriu stocate;
  • intoxicaţia alimentară chimică poate fi provocată de pesticide, mercur, plumb.

 

Cauze:

 

        Virusurile şi bacteriile reprezintă principalele cauze ale intoxicaţiei alimentare. Câteva exemple bine-cunoscute în acest sens sunt: Salmonella, Campylobacter, Staphylococcus aureus, Toxoplasma gondii, Escheria coli, Salmonella reprezentând şi principala cauză a spitalizărilor şi, din păcate, a deceselor.
        Există numeroase toxine (neurotoxinele, enterotoxinele şi toxinele din ciuperci) care pot determina intoxicaţie alimentară, unele fiind produse de bacteriile aflate pe sau în alimente, iar altele fiind produse de plante şi animale/peşti sau de alte organisme ingerate.
     Intoxicaţia alimentară poate fi cauzată şi de paraziţi ingeraţi cu apa sau/şi mâncare contaminată, cum sunt: Giardia, Trichinella, Taenia solium.

       Nu în ultimul rând, o cauză a îmbolnăvirilor este reprezentată de substanţele chimice cum sunt mercurul (identificat în apa de băut sau în peştii oceanici), pesticidele şi chiar plumbul, lista putând fi extinsă şi la substanţele chimice utilizate la curăţarea casei.

 

Simptome:

       Toxiinfecţiile alimentare se desfăşoară clinic după modelul bolilor autolimitante, deşi oprirea în evoluţie nu este dată de anticorpi, ci de eliminarea din intestin a germenilor şi a produselor lor. Timpul necesar pentru apariţia simptomelor, severitatea, precum şi durata acestora depind de mai mulţi factori, şi anume: tipul microorganismului care a determinat infecţia, vârsta pacientului şi starea generală de sănătate.

         Simptomele includ greaţa, vărsături, diaree, letargie şi durerile/crampele abdominale, uşoare sau severe. Ȋn unele cazuri, pot apărea şi febra, scaune cu sânge, deshidratare.

            Unele intoxicaţii alimentare au alte simptome, mult mai grave:

  • intoxicaţia alimentară cu Clostridium botulinum, bacterie care provoacă botulismul şi care produce o neurotoxină capabilă să provoace paralizie nervoasă şi musculară (slăbiciunea generalizată şi vederea dublă). Paralizia poate progresa din regiunea capului în întreg corpul;
  • toxoplasmoza, o infecţie produsă de un parazit, toxoplasma gondi, nu are de obicei simptome sau are doar simptome minore, precum cele apărute în răceală. Uneori se pot identifica adenopatii, dureri şi crampe musculare, care pot dura de la câteva zile la câteva săptămâni;
  • listerioza este o boală infecţioasă care poate provoca febră, dureri musculare şi, câteodată, greaţă şi diaree. Dacă infecţia se răspândeşte la nivelul sistemului nervos, apar simptome precum cefaleea, redoarea de ceafă, confuzie, pierderea echilibrului sau chiar convulsii;
  • toxiinfecţia alimentară cu E. coli O157:H7 poate provoca o infecţie gravă cu complicaţii sangvine şi renale severe şi care apar mai frecvent în rândul copiilor sub 5 ani.

 

Tratament

 

Va fi individualizat în funcţie de forma clinică, etiologie şi vârstă.

Tratament patogenic:

La copilul mic se impun rehidratarea şi refacerea fondului de electroliţi. Ȋn cazurile uşoare, cu toleranţă digestivă satisfăcătoare, ori de câte ori este posibil se va prefera calea orală, prin folosirea sărurilor de rehidratare orală care se găsesc în farmacii fie sub forma unor pulberi care se prepară cu apă fiartă şi răcită, fie se găsesc gata preparate. Trebuie evitate băuturile carbogazoase şi sucurile din fructe care conţin prea mult zahăr şi prea puţini electroliţi.

Când deshidratarea este severă şi reechilibrarea hidroelectrolitică nu poate fi realizată la domiciliu, este recomandată internarea în spital cu efectuarea tratamentului parenteral (administrarea hidroelectroliţilor pe cale venoasă).

 

Dieta:

 

Este obligatorie în toate cazurile.

Odată cu îmbunătăţirea stării generale, se poate începe dieta de tranziţie, în funcţie de vârsta copilului. Sugarii alimentaţi natural vor primi sân şi în completare supă de morcov şi mucilagiu de orez, iar cei alimentaţi artificial vor primi formule fără lactoză pentru cel puţin o săptămână, după care se va reveni treptat la preparatul iniţial. Copiii mai mari vor primi în primele 12-24 ore numai lichide îmbogăţite cu electroliţi (supă de zarzavat strecurată, cu sare, la temperatura camerei, ceai de mentă îndulcit cu glucoză), după care sunt permise grisine, pesmet, biscuiţi simpli, orez, legume fierte în supă, măr copt, brânză de vaci slabă, iaurt. După ameliorarea aspectului scaunului se poate introduce carnea slabă fiartă sau la grătar.

În următoarele șapte zile nu sunt permise: fructele şi legumele crude, varza, fasolea uscată, vinetele, mâncărurile grase, afumăturile, dulciurile, ciocolata, condimentele iuţi, cartofii, sucurile de fructe, laptele.
 

 
Tratamentul etiologic:

Medicamentele care opresc tranzitul intestinal nu sunt recomandate. Tratamentul cu antibiotice este folosit în toxiinfecţiile alimentare cu risc invaziv sau decompensate prin evoluţie îndelungată. Se preferă antibioticele resorbabile (Ampicilina, Amoxicilina, Augmentin, Cefalosporine, Cotrimoxazol, Chinolone), mai rar se utilizează preparate neresorbabile (Furazolidon). Botulismul necesită, ca tratament, administrarea de antitoxină botulinică, precum şi monitorizarea atentă a complicaţiilor posibile.


 

Evoluţie


Ȋn majoritatea cazurilor, evoluţia este favorabilă, persoanele imunocompetente (sănătoase) reuşesc să combată infecţia şi să elimine agentul infecţios, după câteva zile de la debutul bolii.
Cu toate acestea, simptomele unor intoxicaţii alimentare pot fi mai grave, de exemplu: botulismul, toxoplasmoza, salmoneloza, listerioza .Ȋn cazuri relativ rare, toxiinfecţiile alimentare pot provoca leziuni renale sau articulare.

 

Cum prevenim toxiinfecţia alimentară în cazul copiilor?

 

Nu există profilaxie specifică. Foarte importante sunt măsurile de igienă.

Copiii trebuie învăţaţi să se spele pe mâini înainte de masă, după ce vin de la joacă, să evite atingerea feţei dacă au mâinile murdare şi să spele fructele sau legumele înainte să le consume.

Pachetul pentru grădiniţă sau școală trebuie să conţină alimente care nu se alterează dacă sunt ţinute la temperatura camerei. Carnea trebuie gătită foarte bine, încât să dispară culoarea roz. Mezelurile trebuie evitate pe cât posibil în alimentaţia copiilor, deoarece riscul de contaminare este ridicat (pe lângă faptul că acestea conţin conservanţi şi carne procesată în exces).

Copiii pot fi sensibili la consumul de ouă; asiguraţi-vă că sunt proaspete şi nu păstraţi ouă crăpate în frigider. Peştele trebuie cumpărat din surse sigure şi gătit foarte bine. Dulciurile (ciocolată, prăjituri) pot provoca intoxicaţii serioase, de aceea se recomandă o atenţie sporită.

Carnea trebuie păstrată congelată şi se va găti la scurt timp după decongelare. Alimentele din frigider trebuie depozitate în recipiente separate (legumele nu trebuie să se atingă de alimente preparate, mezeluri sau brânzeturi, mai ales dacă nu sunt spălate înainte de a fi depozitate); nu se recomandă păstrarea lor în pungi de plastic.

Evitarea mâncărurilor de tip fast-food; în cazul în care se mai fac excepţii, aceste preparate trebuie consumate imediat (data lor de expirare este foarte aproape - în jur de 5-10 minute).

Evitarea consumului produselor comercializate direct pe stradă.

Ȋn cazul în care avem îndoieli asupra calităţii surselor de apă potabilă, soluţiile pentru a preveni tulburările digestive sunt fie fierberea acesteia, fie consumul de apă îmbuteliată.

Evitarea sucurilor din comerţ care pretind că au pulpă de fructe sau sunt naturale, dar ingredientele arată un conţinut ridicat de zahăr şi conservanţi. Alternativa trebuie să fie întotdeauna fructele proaspăt stoarse.

În plus:

  • atenţie sporită în momentul efectuării cumpărăturilor. Nu este recomandat ca produsele din carne să fie aşezate lângă celelalte produse achiziţionate. Ȋn cazul produselor perisabile este recomandată refrigerarea cât mai repede a acestora;
  • prepararea atentă a alimentelor necesită spălarea mâinilor înaintea manevrării alimentelor;
  • nu este recomandată utilizarea aceloraşi recipiente pentru păstrarea şi tăierea cărnii crude, cât şi pentru prepararea legumelor şi fructelor care vor fi consumate nepreparate termic. De asemenea, este recomandată dezinfecţia ustensilelor folosite pentru tăierea cărnii crude, după fiecare utilizare (cu soluţii clorinate);
  • păstrarea corectă a alimentelor (în frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius); precum şi reîncălzirea alimentelor deja preparate, la temperaturi mai mari de 74  de grade Celsius.

Ȋn cazul în care există dubii privind siguranţa alimentelor care vor fi consumate este recomandată aruncarea acestora. Nu este recomandată gustarea alimentelor care arată dubios sau a celor care au un miros suspicios.

Nu este indicată păstrarea alimentelor pentru mai mult de 2 ore la temperaturi mai mari de 32 de grade Celsius.

 

 

Dr. Amalia Mineata, medic specialist pediatrie, Hyperclinica MedLife Iasi


 

 

 

* Conţinutul acestei platforme online este furnizat în totalitate de medici specialişti, oferind informaţie corectă, actualizată şi respectând rigorile impuse în domeniul medical. Informaţia furnizată pe acest site nu înlocuieşte controlul medical.



0.00
Nu existã discuţii pentru acest articol
Completeazã forumularul de mai jos
PARTENERI
Chicco Weleda Baby Litera Mica Micolino DermaLife Editura Litera PharmaLife Medlife