Loghează-te sau Înregistrează-te
sau
Ţi-ai uitat parola? Click aici
Recuperează-ţi parola
Felicitari!
Te-ai inregistrat cu succes!
Un email a fost trimis catre adresa dvs.

Alimentația în sarcinã? Cât mãnânc și ce mãnânc când sunt gravidã

 

Sarcina este un status anabolic (de asimilaţie) care utilizează hormoni ce sunt sintetizaţi pentru a asigura o dezvoltare corespunzătoare a fătului. Progesteronul favorizează creşterea ţesutului adipos care oferă protecţia fătului, asigură rezervele energetice ale organismului şi relaxează musculatura netedă, ceea ce va scădea motilitatea intestinală în scopul unei absorbţii crescute a nutrienţilor. Estrogenii promovează creşterea fătului, funcţia uterină şi retenţia de apă.

 

Comentează acest subiect pe Forumul InfoMaterna sau Întreabă specialistul nostru şi vei primi un răspuns în 24 de ore.



Creşterea în greutate a gravidei este necesară pentru a asigura o dezvoltare optimă a fătului. Creşterea în greutate a ţesuturilor femeii însărcinate se distribuie astfel: 0,5 kg ţesutul mamar, 0,6 kg placenta, 3–3,5 kg fătul, 1 kg lichid amniotic, 1 kg uterul, 1,5 kg creştere a volumului plasmatic şi 1,5 kg lichid extracelular. Asociaţia Dietetică Americană recomandă o creştere în greutate între 12 şi 18 kg pentru femeile subponderale (cu IMC sub 18,5), 11–15 kg pentru femeile normoponderale (IMC între 19 şi 24,9), 6–11 kg pentru femeile supraponderale (IMC între 25 şi 29,9) şi mai puţin de 6 kg pentru femeile obeze (IMC peste 30).

Supraponderabilitatea femeii înainte de sarcină creşte riscul de moarte fetală la vârsta gestaţională înaintată, precum şi riscul de obezitate la copii până la 4 ani.

Bulimia nervoasă în timpul sarcinii poate duce la avort, creştere necorespunzătoare în greutate (în exces sau inadecvată), complicaţii ale travaliului, greutate mică a fătului, scor Apgar scăzut, de aceea ea trebuie identificată şi tratată precoce.
Deficitele nutriţionale în sarcină pot avea urmări nefaste. Monitorizarea în dietă a calciului, magneziului, acidului folic, fierului, vitaminei E şi D, fibrelor, zincului şi biotinei sunt imperios necesare.

Sfaturi nutriţionale:

  • includeţi zilnic în dietă 1 g de proteine/kg corp;
  • creşteţi minimal aportul caloric în primul trimestru de sarcină, cu aprox. 350 kcal/zi în trimestrul al doilea şi 500 kcal/zi în trimestrul al treilea;
  • dieta şi suplimentele de vitamine ar trebui să conţină 27 mg de fier zilnic, 5 mg de zinc şi 600 de micrograme de folaţi;
  • consumaţi minimum 1000 mg/zi de calciu;
  • creşteţi consumul de alimente bogate în vitamina C;
  • utilizaţi niveluri adecvate ale vitaminei A şi D; evitaţi consumul excesiv care poate leza fătul;
  • evitaţi excesul de sare şi consumaţi sare iodată;
  • porţiile alimentare zilnice ideale sunt: 2–3 porţii de iaurt, brânză şi lapte; 170 g de carne sau substituenţi proteici, 3 porţii de fructe şi 4 porţii de legume, 9 porţii de cereale plus pâine, 3 porţii de lipide;
  • evitaţi alcoolul şi cofeina;
  • acizii graşi esenţiali conţinuţi de exemplu în uleiul de porumb şi nuci ar trebui să reprezinte între 1 şi 2% din necesarul caloric zilnic;
  • peştele şi fructele de mare ar trebui consumate de cel puţin 3 ori pe săptămână;
  • gravidele nu ar trebui să consume suplimente alimentare sau plante deoarece nu sunt studii ştiinţifice care să le dovedească siguranţa administrării în timpul sarcinii;
  • cereţi sfatul nutriţionistului pentru a vă ajuta în configurarea dietei corespunzătoare fiecărui trimestru de sarcină în funcţie de nevoile individuale, gradul de efort fizic, eventualele intoleranţe alimentare apărute pe parcursul sarcinii, obiceiurile alimentare şi religioase.
* Conţinutul acestei platforme online este furnizat în totalitate de medici specialişti, oferind informaţie corectă, actualizată şi respectând rigorile impuse în domeniul medical. Informaţia furnizată pe acest site nu înlocuieşte controlul medical.



4.33
Nu existã discuţii pentru acest articol
Completeazã forumularul de mai jos
PARTENERI
Editura Litera Micolino Litera Mica Weleda Baby Medlife PharmaLife Chicco DermaLife