Loghează-te sau Înregistrează-te
sau
Ţi-ai uitat parola? Click aici
Recuperează-ţi parola
Felicitari!
Te-ai inregistrat cu succes!
Un email a fost trimis catre adresa dvs.

Stilul de viațã și sindromul metabolic. Cum se influențeazã?

Autor: dr. Nicoleta Brezan, Medic Primar Medicină Internă

 

Sindromul metabolic intervine atunci când există o dereglare metabolică în organism. De cele mai multe ori, această dereglare este cauzată de depunerea periviscerală a ţesutului adipos, altfel spus a obezităţii abdominale, dând naştere unei rezistenţe la insulină.

 

Comentează acest subiect pe Forumul InfoMaterna sau Întreabă specialistul nostru şi vei primi un răspuns în 24 de ore.

Care sunt efectele rezistenţei la insulină?

Din cauza rezistenţei la insulină, glucoza nu mai poate fi metabolizată, ceea ce determină acumularea ei în muşchi, ficat, grăsime şi declanşarea bolilor cardiovasculare, a ficatului steatozic şi a dibetului zaharat.

 

Cauzele apariţiei sindromului metabolic

Tinerii cu vârsta cuprinsă între 20 şi 40 sunt cei mai afectaţi de problema sindromului metabolic, iar incidenţa bolii este chiar în creştere la această grupă de vârstă. De cele mai multe ori, sindromul metabolic se produce din cauza:

- sedentarismului

- alimentaţiei bogate în grăsimi saturate, care include Fast Food şi produse semipreparate

Cauze neelucidate încă: apneea în somn (în rândul bărbaţilor), sindromul ovarelor polichistice (în rândul femeilor), statusul proinflamator al organismului cu creşterea proteinei C reactive în sânge, statusul protrombotic cu creşterea fibrinogenului în sânge, alături de un stil de viaţă nesănătos.

Diagnosticarea cu usurinţă a sindromului metabolic se poate face ţinând cont de criteriile ( revizuite în anul 2009) stabilite de societăţile ştiinţifice internaţionale.

 

Cum vă daţi seama dacă suferiţi de sindrom metabolic?

Sindromul metabolic poate fi depistat dacă observaţi că vă încadraţi la cel puţin trei criterii din următoarele:

1. creşte glicemia pe nemâncate la valori de peste 100mg/dl (sau administrarea unui tratament pentru diabet zaharat diagnosticat anterior)

 

2. Vă creşte tensiunea arterială sistolică la valori de peste130mmHg şi a celei diastolice la valori ce depăşesc 85mmHg (sau administrarea unui tratament pentru hipertensiune arterială)

 

3. Vă creşte nivelul trigliceridelor la valori de peste 150mg/dl (sau administrarea unui tratament pentru trigiceride crescute)

 

4. Nivelul colesterolului HDL (grăsimea bună) scade sub valoarea de 40 mg/dl la barbat şi sub valoarea de 50 mg/dl la femei (sau administrarea unui tratament pentru HDL scăzut)

 

5. Obezitatea abdominală. Prezenţa acestei probleme se depistează prin măsurarea circumferinţei abdominale. În rândul femeilor europene, se consideră că au obezitate abdominală dacă depăşesc 80 cm în circumferinţă. În ceea ce îi priveşte pe bărbaţi, obezitatea abdominală este confirmată de o circumferinţa mai mare de 94 cm.

Sunt necesare trei criterii pentru stabilirea acestui sindrom, care dublează riscul de boli cardiovasculare şi care creşte de 4-5 ori riscul de apariţie a diabetului zaharat.

Pe lângă criteriile de mai sus, care ajută la stabilirea sindromului metabolic, mai există câteva criterii “adiţionale” care sunt la fel de importante prin complicaţiile pe care le pot produce:

 

1. Creşterea “grăsimii rele” din sânge, a LDL - colesterolului;
Menţinerea crescută a LDL-ului duce, în timp (ani), la depunerea particulelor de “colesterol rău” sub primul strat de celule de pe faţa internă a arterelor, iniţiind procesul de ateroscleroză. Formarea plăcuţelor de ateroscleroză pe vasele care irigă muşchiul inimii, vor duce, în timp, la apariţia durerilor cardiace (angina pectorală) şi a infarctului de miocard. Când acestea se formează pe vasele din creier sau pe arterele care duc sânge către creier (carotide), pot predispune la apariţia accidentelor vasculare cerebrale. Prezenţa lor în arterele renale duce la creşterea necontrolată a hipertensiunii arteriale, iar dacă se formează pe arterele de la membrele inferioare, duc la îngreunarea circulaţiei arteriale cu apariţia arteriopatiei obliterante.

 

2. Creşterea protenei C reactive (test de inflamaţie acută) în sânge, prin statusul proinflamator, sugerează risc crescut de boală cardiovasculară. Un efect similar îl are creşterea în circulaţie a fibrinogenului, care sugerează un risc crescut de tromboze intravasculare.

 

3. Din grăsimea depozitată abdominal, se eliberează în circulaţie citokine cu rol tot proinflamator şi cu risc crescut de boală cardiovasculară.

 

Măsuri de tratament

1. Pacienţii fumători trebuie identificaţi şi introduşi într-un program de consiliere pentru abandonarea fumatului. Fumatul creşte riscul cardiovascular.

 

2. Pacienţilor cu glicemia crescută li se recomandă scăderea aportului de glucide. Trebuie să facă sport cel puţin 30 minute, în fiecare zi. Cei care sunt diagnosticaţi deja cu diabet trebuie să respecte numărul de glucide din dieta recomandată (astfel încât glicemia şi hemoglobina glicozilată să fie menţinute în limite normale). Trebuie menţinut tratamentul cu antidiabetice, iar recomandarea pentru activitate fizică de 30 minute zilnic (mers pe jos, mers pe bicicletă) rămâne valabilă şi în acest caz.

 

3. Hipertensivii au ca ţintă atingerea unei tensiuni arteriale mai mici de 140/90mmHg. Se recomandă o dietă săracă în sodiu, fără alcool, fără cafea, bogată în fructe, legume, lactate, săracă în grăsimi animale şi – bineînţeles - asociată cu activitate fizică.

 

4. Pentru persoanele cu dislipidemie (cele cu colesterol LDL şi trigliceride crescute şi cu HDL scăzut) se recomandă o dietă (bazată pe aportul de grăsimi nesaturate preluate din vegetale, urmată de un conţinut crescut de fibre din legume şi fructe) şi o medicaţie împotriva grăsimilor.

 

5. Pentru a scădea riscul de tromboze intravasculare se recomandă administrarea de aspirină.

 

6. Persoanelor cu obezitate abdominală li se recomandă scăderea în greutate (aproximativ 10% din greutate în primele 6-12 luni) cu atingerea, într-un final, a greutăţii corporale normale, cu ajutorul unei diete sărace în calorii, sub îndrumarea nutriţionistului. Se recomandă şi sportul.

 

De reţinut: Un stil de viaţă sănătos, bazat pe o dietă săracă în grăsimi saturate (animale), bogată în fructe, legume, activitate fizică zilnică, fără consum de alcool şi fără fumat, previne sau îngreunează apariţia sindromului metabolic.

 

* Conţinutul acestei platforme online este furnizat în totalitate de medici specialişti, oferind informaţie corectă, actualizată şi respectând rigorile impuse în domeniul medical. Informaţia furnizată pe acest site nu înlocuieşte controlul medical.



5.00
Nu existã discuţii pentru acest articol
Completeazã forumularul de mai jos
PARTENERI
PharmaLife Litera Mica Micolino Weleda Baby Chicco Editura Litera Medlife DermaLife